tandem
/tan'dem/Etimologie
Din franceză tandem.
Definiții
- bicicletă pentru două persoane, cu două șei așezate una în spatele celeilalte, acționată de două perechi de pedale.
- cilindru compresor mecanic cu doi tăvălugi, egali ca mărime, ca formă și ca greutate.
- sistem tehnic acționat din două sau mai multe puncte situate pe direcția mișcării întregului sistem pe direcția mișcării elementului conducător al mecanismului motor.
- mașină-unealtă cu mai multe posturi de lucru pentru operații succesive de prelucrare a aceleiași piese.
- (fig.) grup de două persoane (nedespărțite).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tandem | tandemuri |
| genitiv-dativ | tandemului | tandemurilor |
| vocativ | tandemule | tandemurilor |
| articulat | tandemul | tandemurile |