tact
/takt/Etimologie
Din germană Takt, franceză tact.
Definiții
- simț care se referă la senzațiile provocate de agenții exteriori asupra receptorilor pielii sau mucoaselor; pipăit.
- măsură, cadență, ritm în muzică.
- ritm de mișcare în mers, în dans etc.
- facultate de a judeca o situație dificilă rapid și cu finețe, care determină o comportare corectă, delicată și adecvată.
- formă alternativă pentru taht.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tact | tacturi |
| genitiv-dativ | tactului | tacturilor |
| vocativ | tactule | tacturilor |
| articulat | tactul | tacturile |