tachet
/ta'ket/Etimologie
Din franceză taquet.
Definiții
- piesă metalică scurtă care se montează într-un motor cu ardere internă, pentru a împiedica uzura supapei de distribuție.
- piesă de formă prismatică, folosită la îmbinările a două piese, pentru a mări suprafața de transmitere a forțelor de la o piesă la alta.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tachet | tacheți |
| genitiv-dativ | tachetului | tacheților |
| vocativ | tachetule | tacheților |
| articulat | tachetul | tacheții |