tăticuț
/tə.ti'kuʦ/Etimologie
Din tătic + sufixul -uț.
Definiții
- (fam.) tătic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tăticuț | tăticuți |
| genitiv-dativ | tăticuțului | tăticuților |
| vocativ | tăticuțule | tăticuților |
| articulat | tăticuțul | tăticuții |
Din tătic + sufixul -uț.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tăticuț | tăticuți |
| genitiv-dativ | tăticuțului | tăticuților |
| vocativ | tăticuțule | tăticuților |
| articulat | tăticuțul | tăticuții |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică