tătișor
/tə.ti'ʃor/Etimologie
Din tată + sufixul -ișor.
Definiții
- (reg.) tătic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tătișor | tătișori |
| genitiv-dativ | tătișorului | tătișorilor |
| vocativ | tătișorule | tătișorilor |
| articulat | tătișorul | tătișorii |
Din tată + sufixul -ișor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tătișor | tătișori |
| genitiv-dativ | tătișorului | tătișorilor |
| vocativ | tătișorule | tătișorilor |
| articulat | tătișorul | tătișorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică