tătăneasă
/tə.təˈne̯a.sə/Etimologie
Etimologie necunoscută. Probabil din Tatin + sufixul -easă.
Definiții
- (bot.) (Symphytum officinale) plantă erbacee cu tulpina ramificată, acoperită cu peri aspri, cu flori roșii-violacee, mai rar albe, dispuse în raceme.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tătăneasă | tătănese |
| genitiv-dativ | tătănesei | tătăneselor |
| vocativ | tătăneasă | tătăneselor |
| articulat | tătăneasa | tătănesele |
Sinonime: (bot.) (reg.) boracioc, gavăț, tatană, tatin, tăltinoacă, tătănească, tătăneață, tătinoaie, zlac, barba-tatei, iarba-lui-Tatin, iarba-tatălui, iarbă-băloasă, iarbă-neagră, mierea-ursului, rădăcină-neagră