tătân
/tə'tɨn/Etimologie
Din latină tata, tatanis.
Definiții
- (pop.) tată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tătân | tătâni |
| genitiv-dativ | tătânului | tătânilor |
| vocativ | tătânule | tătânilor |
| articulat | tătânul | tătânii |
Proverbe & zicători
- „A se scoate (afară) din țâțâni (țâțâne)”
- „A ieși (sări) din țâțâni”
- „A fi sărit din țâțâni”
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică