tărâcioare
/tə.rɨ.ʧi'o̯a.re/Etimologie
Din tărâțe + sufixul -ioare.
Definiții
- diminutiv al lui tărâțe.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tărâcioară | tărâcioare |
| genitiv-dativ | tărâcioarei | tărâcioarelor |
| vocativ | tărâcioară | tărâcioarelor |
| articulat | tărâcioara | tărâcioarele |