tămânjire
/tə.mɨn'ʒi.re/Etimologie
Din tămânji.
Definiții
- acțiunea de a tămânji și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tămânjire | tămânjiri |
| genitiv-dativ | tămânjirii | tămânjirilor |
| articulat | tămânjirea | tămânjirile |
Din tămânji.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tămânjire | tămânjiri |
| genitiv-dativ | tămânjirii | tămânjirilor |
| articulat | tămânjirea | tămânjirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică