tălălăi
/tə.lə.lə'i/Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.intranz.) a vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi, a flecări.
- (v.intranz.) a merge încoace și încolo, pășind fără siguranță; a hoinări, a vagabonda.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | tălălăea | tălălăeau |