← înapoi la căutare

tăinuitor

/təj.nu.i'tor/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a tăinui + sufixul -tor.

Definiții

  1. care tăinuiește, care ascunde ceva.

tăinuitor

/təj.nu.i'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Definiții

  1. persoană care tăinuiește fapta unui răufăcător, care adăpostește o persoană urmărită de justiție sau ascunde lucruri furate, mărfuri de contrabandă etc.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativtăinuitortăinuitori
genitiv-dativtăinuitoruluităinuitorilor
vocativtăinuitoruletăinuitorilor
articulattăinuitorultăinuitorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică