tăicuță
/təj'ku.ʦə/Etimologie
Din taică + sufixul -uță.
Definiții
- tăiculiță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tăicuță | tăicuți |
| genitiv-dativ | tăicuței | tăicuților |
| vocativ | tăicuță | tăicuților |
| articulat | tăicuța | tăicuții |
Din taică + sufixul -uță.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tăicuță | tăicuți |
| genitiv-dativ | tăicuței | tăicuților |
| vocativ | tăicuță | tăicuților |
| articulat | tăicuța | tăicuții |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică