tăbăci
/tə.bəˈʧi/Etimologie
Din tabac.
Definiții
- (v.tranz.) a prelucra pielea brută cu ajutorul tananților, transformând-o într-un produs care nu putrezește, moale, suplu, impermeabil, elastic și rezistent; a argăsi.
- (v.tranz.) (fig.) (glumeț) a snopi în bătăi.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru tăbăci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | tăbăcea | tăbăceau |