tăbăcărie
/tə.bə.kə'ri.e/Etimologie
Din tăbăcar + sufixul -ie.
Definiții
- meseria tăbăcarului.
- atelierul tăbăcarului sau secție industrială în care se argăsesc pieile.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tăbăcărie | tăbăcării |
| genitiv-dativ | tăbăcăriei | tăbăcăriilor |
| vocativ | tăbăcărie | tăbăcăriilor |
| articulat | tăbăcăria | tăbăcăriile |