tăbâltoc
/tə.bɨl'tok/Etimologie
Din ucraineană таболeч (taboleć).
Definiții
- (reg.) săculeț.
- om scund și îndesat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tăbâltoc | tăbâltoace |
| genitiv-dativ | tăbâltocului | tăbâltoacelor |
| vocativ | tăbâltocule | tăbâltoacelor |
| articulat | tăbâltocul | tăbâltoacele |