târâtor
/tɨ.rɨ'tor/Etimologie
Din a târî + sufixul -tor.
Definiții
- care se târăște.
Din a târî + sufixul -tor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | târâtor | târâtori |
| genitiv-dativ | târâtorului | târâtorilor |
| vocativ | târâtorule | târâtorilor |
| articulat | târâtorul | târâtorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică