tânguitor
/tɨn.gu.i'tor/Etimologie
Din a tângui + sufixul -tor.
Definiții
- (despre sunete, glasuri etc.) care se tânguiește; plin de durere; plângător, jalnic, tânguios.
- trist.
Din a tângui + sufixul -tor.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică