sărăntoacă
/sə.rən'to̯a.kə/Etimologie
Din sărăntoc.
Definiții
- (adesea peior.) persoană săracă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sărăntoacă | sărăntoace |
| genitiv-dativ | sărăntoacei | sărăntoacelor |
| vocativ | sărăntoaco | sărăntoacelor |
| articulat | sărăntoaca | sărăntoacele |