sărmăluță
/sər.mə'lu.ʦə/Etimologie
Din sarma + sufixul -ăluță.
Definiții
- diminutiv al lui sarma.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sărmăluță | sărmăluțe |
| genitiv-dativ | sărmăluței | sărmăluțelor |
| vocativ | sărmăluță | sărmăluțelor |
| articulat | sărmăluța | sărmăluțele |