săpător
/sə.pə'tor/Etimologie
Din a săpa + sufixul -ător.
Definiții
- persoană care se ocupă cu săpatul, care muncește cu sapa.
- persoană care sapă în lemn, în piatră etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | săpător | săpători |
| genitiv-dativ | săpătorului | săpătorilor |
| vocativ | săpătorule | săpătorilor |
| articulat | săpătorul | săpătorii |