săptămână
/səp.tə'mɨ.nə/Etimologie
Din latină sĕptĭmāna.
Definiții
- perioadă de șapte zile consecutive, care se socotește (la noi) de luni dimineața până duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an; p. gener. perioadă de șapte zile consecutive.
- (cu determinări în genitiv) interval de șapte zile consacrat în mod oficial unei anumite activități.
- (la pl.) timp nedeterminat, cuprinzând un număr mare de zile.
Exemple
- O să fiu plecat o săptămână întreagă.
- Săptămâna cărții.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | săptămână | săptămâni |
| genitiv-dativ | săptămânii | săptămânilor |
| vocativ | săptămâno | săptămânilor |
| articulat | săptămâna | săptămânile |