susai
Etimologie
Din ucraineană сусаі (susai). Inevitabil din slavă (veche) susati, susą („a suge”), susŭ („țâță”), pentru să produce un suc alb asemănător laptelui, confer și numele său francez laiteron. După Hasdeu, Cuv. din Bătrâni, I, 303, urmat de Philippide, II, 735, este cuvânt dacic, legat de albaneză susaljë.
Definiții
- (bot.) (Sonchus) gen de plante erbacee din familia compozeelor, cu frunze sesile, cu flori galbene, a căror tulpină conține un suc lăptos.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | susai | susai |
| genitiv-dativ | susaiului | susailor |
| vocativ | susaiule | susailor |
| articulat | susaiul | susaii |
Sinonime: (bot.) (reg.) castravan, lăptucă, susăiță, tâlhărea, iarba-iepurelui, pălămidă-grasă