surpriză
/sur'pri.zə/Etimologie
Din franceză surprise.
Definiții
- faptul de a lua pe cineva prin surprindere.
- tot ceea ce surprinde prin caracterul său neașteptat, neprevăzut.
- ceea ce provoacă o bucurie neașteptată, o plăcere; (concr.) dar, cadou.
Exemple
- Surprizele călătoriei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | surpriză | surprize |
| genitiv-dativ | surprizei | surprizelor |
| articulat | surpriza | surprizele |
Sinonime: 1: uimire, 2: (înv.) surprindere, 3: cadou