verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină *subrupare (< rupes).
Definiții
- (v.refl.) (despre maluri, povârnișuri etc.; la pers. 3) a se prăbuși prin măcinare; (despre ziduri, clădiri) a se dărâma, a se prăvăli, a se nărui.
- (v.tranz.) a doborî la pământ; a nimici, ruina.
- (v.tranz.) (fig.) a răsturna pe cineva dintr-o situație privilegiată; a submina, a săpa; (p.ext.) a desființa, a nimici, a lichida.
- (v.refl.) (pop.) a se îmbolnăvi de hernie.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru surpa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | surpa | surpau |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din verbul a surpa.
Definiții
- (despre maluri, terenuri etc.) mâncat, ros de ape; cu surpături, prăpăstios, râpos.
- (despre ziduri, clădiri etc.) dărâmat, năruit; ruinat, distrus, nimicit.
- (pop.) bolnav de hernie.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru surpa.