surmenaj
/sur.me'naʒ/Etimologie
Din franceză surmenage.
Definiții
- stare de oboseală excesivă, rezultată dintr-un mare efort fizic sau intelectual.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | surmenaj | surmenajuri |
| genitiv-dativ | surmenajului | surmenajurilor |
| articulat | surmenajul | surmenajurile |