surliță
/'sur.li.ʦə/Etimologie
Din surlă + sufixul -iță.
Definiții
- (reg.) diminutiv al lui surlă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | surliță | surlițe |
| genitiv-dativ | surliței | surlițelor |
| vocativ | surliță | surlițelor |
| articulat | surlița | surlițele |