surditate
/sur.di'ta.te/Etimologie
Din franceză surdité.
Definiții
- infirmitate congenitală sau dobândită, care constă în imposibilitatea (totală sau parțială) de a percepe sunetele; surzenie.
- calitate a unei consoane de a fi rostită fără participarea coardelor vocale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | surditate | surdități |
| genitiv-dativ | surdității | surdităților |
| vocativ | surditate | surdităților |
| articulat | surditatea | surditățile |