supraveghetor
/su.pra.ve.ge'tor/Etimologie
Din a supraveghea + sufixul -tor.
Definiții
- persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | supraveghetor | supraveghetori |
| genitiv-dativ | supraveghetorului | supraveghetorilor |
| vocativ | supraveghetorule | supraveghetorilor |
| articulat | supraveghetorul | supraveghetorii |