supracurent
/su.pra.ku'rent/Etimologie
Din supra- + curent.
Definiții
- curent electric de intensitate mai mare decât cea normal prevăzută pentru un anumit circuit, a cărui apariție este dăunătoare pentru siguranța în funcționare a circuitului respectiv.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | supracurent | supracurenți |
| genitiv-dativ | supracurentului | supracurenților |
| vocativ | supracurentule | supracurenților |
| articulat | supracurentul | supracurenții |