supracotă
/su.pra'ko.tə/Etimologie
Din supra- + cotă.
Definiții
- cotă suplimentară (de bani, de produse etc.) care îi revine cuiva sau care este datorată de cineva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | supracotă | supracote |
| genitiv-dativ | supracotei | supracotelor |
| vocativ | supracotă | supracotelor |
| articulat | supracota | supracotele |