suplini
/su.pli'ni/Etimologie
Din italiană supplire (după plin).
Definiții
- (v.tranz.) a înlocui pe cineva (temporar) în funcții sau în obligații, a ține locul.
- (v.tranz.) a ține loc de ceva.
- (v.tranz.) a adăuga ceva ce lipsește; a împlini, a completa o lipsă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | suplinea | suplineau |