suplețe
/su'ple.ʦe/Etimologie
Din franceză souplesse.
Definiții
- însușirea de a fi suplu; mlădiere, flexibilitate, maleabilitate.
- (spec.) proprietate a unui corp solid de a putea suferi mari deformații nepermanente, prin încovoiere ori torsiune, sub acțiunea unor solicitări relativ mici; elasticitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | suplețe | — |
| genitiv-dativ | supleții | — |
| vocativ | suplețe | — |
| articulat | suplețea | — |