sunare
/su'na.re/Etimologie
Din a suna.
Definiții
- acțiunea de a suna și rezultatul ei; sunat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sunare | sunări |
| genitiv-dativ | sunării | sunărilor |
| vocativ | sunare | sunărilor |
| articulat | sunarea | sunările |
Din a suna.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sunare | sunări |
| genitiv-dativ | sunării | sunărilor |
| vocativ | sunare | sunărilor |
| articulat | sunarea | sunările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică