sulimeneală
/su.li.me'ne̯a.lə/Etimologie
Din a (se) sulimeni + sufixul -eală.
Definiții
- (înv.) sulimenire.
- suliman.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sulimeneală | sulimeneli |
| genitiv-dativ | sulimenelii | sulimenelilor |
| vocativ | sulimeneală | sulimenelilor |
| articulat | sulimeneala | sulimenelile |