suitor
/su.i'tor/Etimologie
Din a sui + sufixul -tor.
Definiții
- care suie, urcă, ascendent; (spec.) (despre plante) agățător.
- (despre ritmul versurilor) cu intonație crescândă; ascendent.
Din a sui + sufixul -tor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | suitor | suitori |
| genitiv-dativ | suitorului | suitorilor |
| vocativ | suitorule | suitorilor |
| articulat | suitorul | suitorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică