substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a sughița (derivat regresiv).
Definiții
- contracție bruscă și convulsivă a diafragmei, însoțită de un zgomot nearticulat, cauzată de trecerea aerului prin glotă.
- hohot de râs, de plâns.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | sughiț | sughițuri |
| genitiv-dativ | sughițului | sughițurilor |
| vocativ | sughițule | sughițurilor |
| articulat | sughițul | sughițurile |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru sughița.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru sughița.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latina populară *subgluttiare (= singultare).
Definiții
- (v.intranz.) a scoate sughițuri.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru sughița.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | sughița | sughițau |