sufocare
/su.fo'ka.re/Etimologie
Din a (se) sufoca.
Definiții
- acțiunea de a (se) sufoca și rezultatul ei; înăbușire, sufocație, asfixiere.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sufocare | sufocări |
| genitiv-dativ | sufocării | sufocărilor |
| vocativ | sufocare | sufocărilor |
| articulat | sufocarea | sufocările |