substanță
/subˈstan.ʦə/Etimologie
Din franceză substance.
Definiții
- corp (omogen) alcătuit din atomi și din molecule (formate din aceleași elemente) și care posedă o anumită formă, culoare, miros, gust etc.
- categorie filozofică care desemnează fie esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor, fie ceea ce există de sine stătător.
- parte esențială, principală, constitutivă a unui lucru.
- (fig.) conținutul, miezul unui discurs, al unei scrieri etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | substanță | substanțe |
| genitiv-dativ | substanței | substanțelor |
| vocativ | substanță | substanțelor |
| articulat | substanța | substanțele |