subjuga
/sub.ʒuˈga/Etimologie
Din franceză subjuguer.
Definiții
- (v.tranz.) a supune o țară, un popor (prin forța armelor); a robi, a cuceri.
- a pune în dependență (economică, politică etc.) față de cineva, a răpi libertatea și independența cuiva; a domina, a înrobi, a exploata.
- (fig.) a exercita asupra cuiva o influență, o atracție covârșitoare; p. ext. a fermeca, a cuceri.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru subjuga.
Exemple
- A subjuga un popor străin.
- A subjuga întreaga Galie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | subjuga | subjugau |
Sinonime: 1: aservi, înrobi, robi, supune, (fig.) înfeuda, îngenunchea, 2: cuceri, ocupa, supune, (pop.) pleca, (înv.) pobedi, prididi, reduce, 3: domina, stăpâni, (fig.) robi
Antonime: dezrobi, elibera