stăurare
/stə.u'ra.re/Etimologie
Din stăura.
Definiții
- acțiunea de a stăura și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stăurare | stăurări |
| genitiv-dativ | stăurării | stăurărilor |
| articulat | stăurarea | stăurările |
Din stăura.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stăurare | stăurări |
| genitiv-dativ | stăurării | stăurărilor |
| articulat | stăurarea | stăurările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică