stăruială
/stə.ruˈja.lə/Etimologie
Din a stărui + sufixul -eală.
Definiții
- (înv.) stăruință.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stăruială | stăruieli |
| genitiv-dativ | stăruielii | stăruielilor |
| vocativ | stăruială | stăruielilor |
| articulat | stăruiala | stăruielile |