verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din slavă sŭtęgnąti, participiul sŭtęženŭ („a comprima, a oprima”) (Tiktin; Byhan 335; Candrea); sau mai curând din sŭtęžiti („a fi stingherit”).
Definiții
- a face să se stânjenească; a stingheri; a incomoda; a se sfii; a se jena.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | stânjenea | stânjeneau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din bulgară стъ(н)жeн (stă(n)žen) < inevitabil din slavă (veche) sęžĭnĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Tiktin), probabil contaminat cu sŭtęženŭ („întins”).
Definiții
- (metro.) unitate de măsură pentru lungime, folosită înaintea introducerii sistemului metric, care a variat, după epocă și regiune, de la 1,96 m la 2,23 m; lungime sau cantitate de material corespunzătoare acestei unități de măsură.
- (metro.) unitate de măsură pentru volumul lemnelor așezate în stivă, egală cu opt steri.
- (bot.) stânjenel.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | stânjen | stânjeni |
| genitiv-dativ | stânjenului | stânjenilor |
| vocativ | stânjenule | stânjenilor |
| articulat | stânjenul | stânjenii |
Sinonime: 2: (metro.) (prin Transilv.) șing, 3: (bot.) stânjenel, iris