sturzișor
/stur.zi'ʃor/Etimologie
Din sturz + sufixul -ișor.
Definiții
- diminutiv al lui sturz; sturzuleț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sturzișor | sturzișori |
| genitiv-dativ | sturzișorului | sturzișorilor |
| vocativ | sturzișorule | sturzișorilor |
| articulat | sturzișorul | sturzișorii |