studeniță
/stu.de'ni.ʦə/Etimologie
Din bulgară студeницa (studenica) < inevitabil din slavă (veche) studenĭ („frig”). Confer sârbocroată studenica.
Definiții
- (bot.) (Arenaria serpyllifolia) plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze păroase, cu flori albe, cu fructul o capsulă.
- (bot.) (Scleranthus uncinatus) plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze liniare și flori verzui.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | studeniță | studenițe |
| genitiv-dativ | studeniței | studenițelor |
| vocativ | studeniță | studenițelor |
| articulat | studenița | studenițele |
Sinonime: 1: (bot.) (reg.) năsiparniță, (prin Transilv.) arinariță