strămutare
/strə.mu'ta.re/Etimologie
Din strămuta.
Definiții
- acțiunea de a strămuta și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | strămutare | strămutări |
| genitiv-dativ | strămutării | strămutărilor |
| articulat | strămutarea | strămutările |
Din strămuta.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | strămutare | strămutări |
| genitiv-dativ | strămutării | strămutărilor |
| articulat | strămutarea | strămutările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică