strunguță
/strun'gu.ʦə/Etimologie
Din strungă + sufixul -uță.
Definiții
- strunguliță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | strunguță | strunguțe |
| genitiv-dativ | strunguței | strunguțelor |
| vocativ | strunguță | strunguțelor |
| articulat | strunguța | strunguțele |