strungăriță
/strun.gə'ri.ʦə/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din strungar + sufixul -iță.
Definiții
- ciobăniță care mână oile la strungă pentru a fi mulse.
- muncitoare calificată în prelucrarea pieselor la strung.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | strungăriță | strungărițe |
| genitiv-dativ | strungăriței | strungărițelor |
| vocativ | strungăriță | strungărițelor |
| articulat | strungărița | strungărițele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din strungar + sufixul -ări.
Definiții
- (v.tranz.) (rar) a strunji.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | strungărea | strungăreau |