strungăreață
/strun.gəˈre̯a.ʦə/Etimologie
Din strungă + sufixul -ăreață.
Definiții
- spațiu mai mare între dinți, mai ales între incisivii maxilarului superior; strungă.
- găleată în care se mulg oile (la stână).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | strungăreață | strungărețe |
| genitiv-dativ | strungăreței | strungărețelor |
| vocativ | strungăreață | strungărețelor |
| articulat | strungăreața | strungărețele |