strobil
/stro'bil/Etimologie
Din franceză strobile < latină strobilus.
Definiții
- (entom.) corpul inelat al teniei adulte.
- (bot.) con compact la unele conifere.
- (bot.) spic purtător de sporange, la ferigi etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | strobil | strobili |
| genitiv-dativ | strobilului | strobililor |
| vocativ | strobilule | strobililor |
| articulat | strobilul | strobilii |
Sinonime: 2: (bot.) con