stricător
/stri.kə'tor/Etimologie
Din a strica + sufixul -ător.
Definiții
- care provoacă sau poate să provoace stricăciuni; dăunător, vătămător, păgubitor.
- care corupe, pervertește.
Din a strica + sufixul -ător.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică